Su MOS contra a sas esertzitatziones militares in Sardigna e a sa lògica de gherra

Domu » Novas » Su MOS contra a sas esertzitatziones militares in Sardigna e a sa lògica de gherra

De admin su 28 Santugaine 2015. manco unu cummentu

Su Movimentu Omosessuale Sardu partètzipat a sas mobilitatziones contra a sa Trident Juncture, “s’esertzitatzione militare prus manna dae sa ruta de su muru de Berlinu” e cumbidat a tot*s a partetzipare a sa manifestada de sàbadu 31 de santugaine 2015 in Casteddu e a s’atzione de martis 3 de santandria in Cabu Teulada.
mosSa Trident Juncture, chi s’at a acumprire in totu su mese de santugaine e finas a su 6 de santandria 2015, est un’esertzitatzione militare chi interessat 30 Istados, 36.000 militares, 60 naves e sutamarinos e 140 aèreos e elicòteros.

Sas natziones istrangiadoras sunt su Portugale, Ispagna e Itàlia, in unu teatru de gherra “fìnghida” chi, a partire dae Gibilterra e dae su Mediterràneu otzidentale s’at a ispìnghere chirru a sud e chirru a oriente. Dae su 21 de santugaine a su 6 de santandria, s’at a acumprire sa fase operativa bera e pròpia in sos polìgonos, in sos portos e in sos aeroportos militares de sos Istados istrangiadores, e in sas abbas e in sos chelos de s’Otzèanu Atlànticu e de su Mare Mediterràneu.

notridentIn Sardigna assòtzios, trumas, movimentos e sìngulos tzitadinos si sunt giai mobilitados cun acumpangiamentos, assembleas e manifestadas ispontàneas. Sos addòbios imbenientes in programma sunt una manifestada in Casteddu su 31 de santugaine e un’atzione in Cabu Teulada su 3 de santandria pro tenteare de impedumare fisicamente sos bombardamentos de sa costera sarda.

Gays, lesbianas e sugetividades queer sunt cramadas a sa mobilitatzione non solu in amparu de sa terra ma pro chertare contra sa lògica de sa gherra: militarismu maschilista espressione de unu sistema capitalista e eterosessista. S’impreu de sa fortza e de sa violèntzia no ant permissu mai sa risolutzione de sas cuntierras ma ant semplitzemente garantidu s’afirmadura de su poderiu e s’istruturamentu de unu sistema de compidada sotziale e econòmica. Dae sa prima gherra de su Golfu a oe, sa situatzione de s’Oriente Mesanu est esplòdida batinde·si a palas s’Àfrica e una longa trata de mortos e disterrados chi como nemos cheret acollire.

Ma sa gherra at giutu finas sa torrada in segus sotziale e culturale in sos Istados interessados: pensamus a s’Iraq, a s’Afghanistan, a su Lìbanu o a sa Lìbia. Sas tìmigas conchistas sotziales otentas in annos de chertos (in s’Iraq se Saddam esistiant grupos feministas e puru gays) sunt istadas mundadas dae sas bombas “inteligentes” e dae sos guvernos fundamentalistas. Fundamentalistas ma “amigos” de sa NATO e mescamente de sas multinatzionales chi ant bìnchidu petròliu e fràigu nou. Como in Iraq, comente in Lìbanu e in sos àteros sartos de gherra, sas fèminas si covecant sa cara e sunt lapidadas mentras sos gays e sas lesbianas sunt lampadas a giosso dae sas turres.
Est custa sa democratzia nostra?

Custa publicatzione est disponìbile fintzas in: Italian

Pùblica unu cummentu